Intotdeauna mi-am dorit sa stiu ce gandesc altii, doar sa privesti pe cineva fix in ochi si sa iti dai seama" cu e",sau si mai interesant ar fi sa stii ,ceea ce cred ei despre tine. E un lucru maret , insa greu de obtinut , nici macar "clarvazatorii"nu au aceasta falsa putere, e imposibil .Insa daca ar exista ...ar fi o lume stearsa ,fara ascunzisuri, si prea plictisitoare. EA mereu si'a dorit sa stie cum e EL, era ca o oaza de liniste ,poate chiar o perfectiune mascata, refugiul unei vieti traite fara vlaga, o corespondenta care niciodata nu isi atingea domeniul, ERAU perfecti dar separat, nu aveau cuvinte sau alte lucruri in comun. Decat o candida privire aruncata subtil din cand in cand, si acea bariera care o stopa din ambele parti. EL privind in ochii ei putea vedea incertitudine, indiferenta nepasare, dar mai ales prefacatorie, vroia sa stie ce e cu ea ce simte, dar tot odata era indiferent , egois si sobru ii pasa dar nu vroia sa arate. Ea privind in ochii lui vedea o mare de gol si uneori un zambet sublim. E ciudat , mereu cand simte ca vine un sfarsit ,EL, e iar dragut, ca si cum ar cere ceva, si stie ca va primi , insa e doar o pura farsa....
Pana acum am mers separati , insa de acum incolo distanta dinte noi va fi si mai mare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu